Din timpuri vechi, ajung pînă la noi unele dintre cele mai răsunătoare legende. Mitologia greacă a cucerit prin credințele și zeitățile sale, prin răsturnările de situație din fiecare legendă care a supraviețuit trecerii timpului.
Alexandru Mitru este cel care a reușit să adapteze, cu succes, legendele Olimpului, transformîndu-le fără a pierde esența, adaptîndu-le pentru cititorii mai tineri și redîndu-le astfel publicului larg.
„Legendele Olimpului respirau greu de bătrînețe — Alexandru Mitru le-a întinerit, le- a dat suflul proaspăt al limbii și talentului său, făcînd din ele simboluri de totdeauna ale năzuinței omului de a se depăși pe sine. El a umanizat personaje devenite de mult statui, a creat ființe din simple simboluri, a apropiat viața zeilor și a eroilor legendari, de noi, cu temperalitățile lor supranaturale și calitățile lor supranaturale, cu urile și dragostea care se naste totuși și în ei, căci chiar zeii, care erau, au fost creați după chipul și asemănarea noastră”, se arată în prefața volumului amintit, semnată de Demostene Botez.
Astfel, „Legendele Olimpului" de Al. Mitru este și azi considerată o carte pentru cititorii tineri, datorită unor „virtuozități pedagogice”, numai că aceasta este, de fapt, spune același Demostene Botez, „o carte pentru tineretul de la 10 la 80 de ani, așa cum au fost socotite cărțile pentru tineret ale lui Lev Tolstoi”.
Legendele „familiarizează tineretul (și bătrînetul !) cu legendele istoriei antice a lumii, din vremea cînd și realitățile cele mai firești constituiau un mister, altfel inexplicabil decît prin existența unei puteri supranaturale și atotputernice, întrupată într-o ființă, pentru o mai apropiată înțelegere”, iar cartea lui Alexandru Mitru e „o narațiune a preistoriei și istoriei antice, cu zei, cu eroi și sîngeroase conflicte între ei, făcută cu talent și cu putere de evocare, așa încît legenda să capete tărie de adevăr, de întîmplare de mari proporții, a cărei memorie a ajuns pînă în zilele noastre”.
Cuprins
b. Copiii lui Zeus și ai Herei
ii. Eileithyia, zeita nasterii
iii. Hebe, zeita tineretii vesnice
4. Surse de mituri și legende in mitologia greaca
FAQ - Intrebari frecvente despre Legendele Olimpului
1.Legendele Olimpului Zeii
Începutul lumii a fost, în funcție de fiecare popor în parte, imaginat diferit. Astfel, legenda care a stat la baza inventării zeilor și eroilor spune că „lumea noastră cea de astazi : pămîntul — plin de flori și fructe, cu rîuri limpezi și izvoare — soarele, luna, ziua, noaptea și vînturile, suflînd repezi, au fost întotdeauna astfel”. Din haosul care exista la început s-a desprins Pămîntul (zeița Gheea). Uranus, cel dintîi bărbat, „cerul înalt și plin de stele”, s-a îndrăgostit de Gheea: „O dezmierda cu ploi și vîntîiri, și nu se sătura să-i spună că ea va fi mereu a lui, cît o să fie lumea. (...) La vremea sorocită, Gheea i-a dăruit soțului său șase feciori și șase fete, pe care i-a numit titani”.
a. Titanii - Cronos și Rea
Potrivit legendei, cel dintîi născut a fost Oceanul, „care înconjura, c-un brîu de ape scînteietor, întreg pămîntul. Celui din urmă i-au zis Cronos, și el era cel mai șiret, cel mai dibaci dintre titani. S-au născut mai apoi ciclopii: trei frați, cu cîte-un singur ochi așezat în mijlocul frunții. Aceștia erau meșteri buni și învățaseră să facă, într-un lăcaș de sub pămînt: fulgere lucii, orbitoare, tunete grele, ce izbeau urechile ca un ciocan, și trăsnete nimicitoare”.
Rea
Mai apoi, Rhea reprezenta in imaginatia elinilor intregul pamant, intocmai ca Gheea, mama ei.
„De aceea avea aceleași însușiri ca și ea. Căsătoria ei cu Cronos urma să dovedească oamenilor din antichitate că timpul hotărăște cele care se petrec pe pămînt. El este tatăl tuturor ființelor, și tot el le înghite, cum se va vedea mai tîrziu, din legendă”.
i. Hestia
Hestia, cea dintîi fiică a lui Cronos, era păzitoarea focului, dar „nu focul slavilor înalte, îșnind în fulgere spre oameni. Nici focul clocotelor surde, arzînd pămîntul în adîncuri, ci focul caldelor cămine, focul pe care ardeau jertfe. Focul, care-nsemna iubirea din mijlocul aceleiași familii, credința pe care și-o datorau întotdeauna părinții și copiii, între ei”. În plus, înainte „de a se face vreun sacrificiu oricărui zeu, oamenii trebuiau să săvîrșească o libațiune, cîntînd-o pe Hestia, sau focul ce urma să ardă jertfa”.
ii. Demetra
Demetra, fiica mijlocie a lui Cronos, avea ca sarcină să facă pămîntul să dea în rod, să se îngrijească de recolte și de livezi, ca acestea să fie bogate și de soi, să aibă rod și să-i hrănească astfel pe muritori. Demetra este astfel zeița holdelor bogate și a livezilor cu rod.
iii. Hera
Hera va deveni soția lui Zeus, căci elenii nu țineau cont atunci de relațiile de rudenie și, oricum, în imaginație, zeii se organizau după reguli care nu erau întocmai ca cele de pe pămînt. Hera avea statut de regină, dar nu la fel de multă putere ca Zeus, fiind adesea descrisă ca o zeiță geloasă și pusă pe rele.
iv. Hades
Hades era zeul Infernului, cel care domnește peste regatul umbrelor împreună cu Persefona.
Este fiul lui Cronos și al Rheei.
v. Poseidon
Poseidon era la greci zeul mării, fiul lui Cronos și al Rheei, considerat protector al navigatorilor și al multor orașe și colonii elene, fiind totodată și cel care a avut puterea de a crea caii pe pămînt.
vi. Zeus
Zeul cerului și al tunetului în mitologia greacă, Zeus este regele de pe Muntele Olimp, adesea crud, dar un apărător al dreptății, fiul supraviețuitor al lui Cronos și al Rheei. Este cel protejat de Rheea pentru ca acesta să nu fie înghițit de Cronos: „A mai chemat și două nimfe, fiicele regelui din Creta, pe Ida și pe Adrasteea. Ele au așezat băiatul — căruia mama și bunica i-au spus, din prima clipă, Zeus — într-un culcuș făcut din aur. Pentru că mama nu putea să vină-n Creta, să-l alăpteze pe fiul său cel mititel, decît arar și pe ascuns, nimfele au adus o capră. Era o capră fermecată. Vestita capră Amalteea. Și nimfele-l hrăneau pe Zeus cu laptele acestei capre și cu o miere parfumată, cum nu făceau albinele decît în stupii de pe Ida”.
b. Copiii lui Zeus și ai Herei
i. Ares, zeul războiului
Zeul războiului, Ares, fiu Herei, era unul dintre cei mai frumoși dintre zei, dar și cel care iubea războaiele cel mai mult: „Nu se simțea în largul lui decît în lupte și războaie și tare mult îi mai plăcea să vadă sîngele curgînd”. Considerat și „zeul războiului nedrept ; zeul războiului hapsîn, săvîrșit fără chibzuială, care aduce doar prăpăd, sînge vărsat și lacrimi plînse”.
ii. Eileithyia, zeita nasterii
Eileithyia sau Ilithyia este considerată zeița nașterii, protectoarea moașelor, simbol al aducerii pe lume a copiilor, adesea reprezentată în mozaicuri și picturi ca fiind prezentă la nașterea unui zeu. Forțele ei sunt cele aducătoare de viață, de suflu nou, de revenire la viață, întocmai ca primăvara.
iii. Hebe, zeita tineretii vesnice
Hebe este regina tinereții veșnice, fiind totodată și paharnicul zeilor, turnînd ambrozie în paharele acestora și nectar. Se căsătorește cu Hercules și este fiica lui Zeus și a Herei.
iv. Hefaistos, zeul focului
Zeul focului și „cel mai priceput la meșteșug”, Hefaistos era un zeu șchiop: „Mama sa, Hera, povestea că într-o zi, cînd era mic, l-a scăpat, nu știu cum, din mîini. Copilul s-a lovit cam rău, și astfel a rămas beteag. Asta spunea zeița Hera, dar cine nu știa-n Olimp ce se-ntîmplase-n acea zi ? Hera, cînd și-a născut băiatul, văzîndu-l cît e de urît, s-a rușinat și l-a zvîrlit în apa mării, să-l înece. Norocul lui a fost că Tetis, cea cu picioare de argint, soția marelui Ocean, l-a prins în brațe pe copil, altfel se sfărîma de tot”.
c. Zeita Atena
Zeița frumuseții și a iubirii, cerută de nevastă de Hefaistos: „Ochii zeiței, mai ales, erau albaștri-verzi, făuriți parcă din azur. Hefaistos a stăruit să-l ia de soț, însă zeița n-a primit și a făcut un jurămînt, să stea pe veci nemăritată.
Zeus i-a ascultat dorința să n-aibă soț, și a rostit :
— Te vei numi Palas-Atena! Vei sta alăturea de mine și-adesea mă vei sfătui... De-aceea Zeus s-a gîndit și-a hotărît ca ea să fie zeiță a înțelepciunii, a cugetărilor adînci și a priceperii depline, în muncă sau in bătălii”.
d. Zeul Apollo
Apollo, zeul luminii, al artelor și al zilei, unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți: „Cum a mîncat ambrozia și a sorbit nectarul dulce, zeul Apolo s-a făcut un tînăr de o frumusețe cum nu se mai văzuse încă, pînă atunci, nici în Olimp. Toți zeii s-au mirat privindu-l. Avea în jurul frunții raze. Știa să cînte minunat ! Muzele, cele nouă muze, s-au adunat în jurul lui, cerîndu-l oblăduitor.
Iar Zeus l-a numit, pe dată, zeu al luminii soarelui și al cîntărilor alese. Și-a hotărît ca zeii ceilalți, cînd va intra dînsu-n Olimp, să se ridice în picioare, afară de măicuța-i Leto și prea mîndra zeiță Hera”.
e. Zeita Artemis
Zeița Artemis este zeița vînătorii, hărăzită să „se îngrijească de palida lumină-a nopții, dată de argintia lună”, „apriga zeiță a vînătoarei de dihănii — un meșteșug tare iubit în vremea de odinioară”.
f. Zeita Persefona
Persefona sau cea „Cea care curmă lumina” este zeița iernii și a umbrelor, dar și a verii și a fertilității, născută din Zeus și Demetra. Potrivit legendei, jumătate de an se află în infern cu Hades, pe timpul iernii și toamnei, aducînd mai apoi primăvara la finalul celor șase luni, atunci cînd iese din infern. Este considerată și zeița naturii.
g. Zeul Dionisos
Dionis era zeul vegetației, al podgoriilor, al vinului, precum și al fertilității, al abundenței, al naturii îmbelșugate. La romani era cunoscut sub numele de Bacchus, fiind una dintre cele mai importante zeități.
h. Zeul Hermes
Zeul al negoțului, străjer al călătoriilor, Hermes era unul dintre cei mai vicleni zei, fiind însă și inteligent: „Faptele sale preaciudate îl dovedeau pe micul Hermes viclean, și hoț, și mincinos, dar și isteț, născocitor, bun de negoț și bun de gură. Pentru aceste multe daruri, cu care dînsul se născuse, Zeus l-a hărăzit pe Hermes curier în ceruri, zeu al negoțului, hoției, călătoriilor pe mare și pe uscat, și al născocitorilor”.
i. Zeita Afrodita
Afrodita, zeița dragostei, este una dintre cele mai importante și îndrăgite divinități:
„De-aceea a chemat în slavă pe fiica zeului Uranus.Cînd Cronos îl lovise-n pîntec pe soțul Gheei, pe Uranus, sîngele i s-a scurs în țarină. Acolo s-au născut giganții. Dar picături din sucul vieții i s-au prelins și-n apa mării. Ele s-au prefăcut în spumă. Și din această spumă albă s-a ivit cea mai minunată și mai frumoasă dintre zeițe. Era divina Afrodita. Purtată de Zefir, zeița a tot plutit pe apa mării, pînă în Cipru — insulă ce i-a rămas de-a pururi dragă.
Copila zeului Uranus a primit de la Zeus cinstea de-a fi zeița dragostei, cea jinduită deopotrivă de muritori, ca și de zei.”
j. Zeul Adonis
Adonis e zeul vînător care simbolizează scurgerea timpului, trecerea anotimpurilor: „Legenda povestește c-odată Afrodita a vrut să-mbrățișeze pe fiu-i alintat. Cum s-a plecat zeița, căci Eros era mic, nu știu cum o săgeată, ce se ivea din tolbă, a atins sînul mamei. Puțin, puțin de tot. Insă a fost destul ca dînsa să se simtă, pe dată, străbătută de un fior ciudat. Iubirea-i pătrunsese în inimă, fierbinte. A-nchis o clipă ochii, și cînd și i-a deschis, i-a apărut în față un flăcăiandru chipeș, un vesel vînător, cu numele Adonis.
Era așa de chipeș vînătorul Adonis, încît — precum spun unii — îl întrecea pe Apolo, zeul cel mai frumos”.
2. Legendele Olimpului Eroii
a. Ahile
Ahile, fiul zeiței marine Thetis și al muritorului Peleus, nepotul lui Zeus, a avut inițial menirea de a deveni nemuritor, așa cum și-a dorit Thetis. Aceasta l-a scufundat cu totul în apele Styxului, însă i-a rămas afară călcîiul de care-l ținea Thetis, acesta devenind punctul său vulnerabil, „punctul lui Ahile”.
b. Legenda lui Hercule
Heracle sau Hercule, așa cum îi este numele său roman, era fiul lui Zeus și al reginei muritoare Alcmena. La început muritor, Heracle cîștigă, în cele din urmă, nemurirea, fiind unul dintre cei mai cunoscuți și curajoși eroi.
c. Perseus
Perseu este un de origine argiană, iul lui Zeus și al lui Danae, fiica regelui Acrisios al Argosului. El este cel care, cu ajutorul zeilor - primește spada lui Hermes, scutul Atenei, coiful lui Hades – o ucide pe Medusa.
d. Ulise
Poate unul dintre cele mai răspîndite chipuri din literatură, Odiseu sau Ulise recunoscutul erou grec din Iliada și din Odiseea, eroul al războiului troian, regele Itacăi și fiul lui Laertes și al Anticleei. S-a căsătorit cu Penelopa, fiica lui Icar, și avut împreună un fiu, pe Telemah.
e. Asclepios
Fiul lui Apollo și al lui Coronis, Asclepios e un simbol al medicinii timpurii, al vindecării, învățat de Centaur secretele taumaturgiei și ale vindecării cu ajutorul plantelor medicinale.
f. Dedal
Dedal sau Daedalus, erou sculptor și arhitect, cel care a creat labirintul comandat de regele Minos pentru închiderea Minotaurului. Este un erou iscusit, un inventator al unor instrumente care se folosesc și azi precum echerul, nivela cu bulă de aer, burghiul, vela de corabie.
g. Tezeu
Tezeu este un erou războinic atenian, cel care a reușit să înfrîngă și să ucidă Minotaurul din labirintul comandat de regele Minos din Cnossos. Tezeu, fiul regelui atenian Egeu, este considerat regele Atenei, cel căruia i se atribuie unificarea Atticei în timpul dominației ateniene.
3. Alte legende
a. Atlas
Fiul lui Iapetus și al Clymenei (Themis) și frate cu Epimetheus, Menoetius și cu Prometeu, Atlas este cel care a adus mărul de aur al Hesperidelor lui Hercule și s-a luptat cu giganții. A fost pedepsit de Zeus să poarte veșnic pe umeri bolta cerească, dar legenda spune și că este cel care a fost transformat în stîncă la vederea chipului Meduzei.
b. Helena din Troia
Răpită de Tezeu cînd era încă un copil, la maturitate se decide de către regele Spartei să i se găsească un soț. Odiseu propune ca toți pețitorii să promită că vor fi de acord cu ceea ce va alege aceasta și că o vor aduce înapoi soțului ei dacă ceva se va întîmpla. Însă plecarea Elenei cu Paris la Troia va duce la războiul troian.
4. Surse de mituri și legende in mitologia greaca
a. Homer
Se crede, potrivit scrierilor istorice, că Homer a trăit pe la mijlocul secolului al IX-lea î.Hr. și că a scris Iliada, Odiseea și Imnurile homerice, precum și cîteva poeme păstrate pînă în ziua de azi. Conform unor legende, ar fi fost îngropat pe insula Ios. A avut un rol însemnat în perpetuarea, consemnarea și consolidarea miturilor și legendelor grecești.
b. Hesiod
Hesiod este supranumit poetul-țăran deoarece scria despre realitatea imediată și singura pe care o cunoștea, fiind adesea considerat contemporan cu Homer, chiar dacă era eronat din punct de vedere al datelor concrete. Hesiod a lăsat moștenire scrieri importante prin care oferă realitatea concretă a acelor timpuri, prin opera Munci și zile și Teogonia. În Teogonia sunt redate toate credințele potrivit cărora lumea începuse cu zeii, cu Uranus și Gheea.
Concluzie:
Toate legendele și miturile Greciei Antice și nu numai au avut o importanță covîrșitoare pentru semnificația și explicațiile asociate cu geneza și evoluția omului pe Pămînt mai tîrziu. Nenumărate religii și-au extras de aici unele concepte premergătoare religiilor existente și majoritare în ziua de azi. Este relevant faptul că, în prezent, legendele Olimpului sunt mai vii ca niciodată, fiind încă o dovadă a nevoii umane de a crede în ceva mai presus de propria înțelegere, în necunoscut, în miracol, în forța supraumană. Trăim, și în acest moment, cu moștenirea unor zeități care au schimbat pentru totdeauna fața religiilor răspîndite în prezent în întreaga lume.
FAQ - Intrebari frecvente despre Legendele Olimpului
1. Cine este zeita frumusetii in mitologia greaca?
Afrodita este zeița frumuseții în mitologia greacă.
2. Cine a scris Legendele Olimpului?
Alexandru Mitru a scris Legendele Olimpului. Cartea are două părți: „Zeii” și „Eroii”.
3. Cine este zeita razboiului in mitologia greaca?
Atena Pallas este zeiță din mitologia greacă, asociată cu războiul, dar și cu înțelepciunea și artizanatul.
4. Cum o cheama pe sotia lui Zeus?
Hera, protectoarea căminului, era soția lui Zeus.
5. Cine a fost Zeus?
Zeul cerului și al tunetului în mitologia greacă, Zeus este regele de pe Muntele Olimp.
6. Cine a fost tatal lui Zeus?
Cronos a fost tatăl lui Zeus.
7. Cine a fost Mama lui Zeus?
Rea, considerată întreg pămîntul, precum mama ei, Gheea, a fost mama lui Zeus.
8. Cati zei locuiau pe muntele Olimp?
Pe Muntele Olimp elenii credeau că trăiesc 12 zei.
9. Unde se afla muntele Olimp?
Muntele Olimp se află în Grecia și este cel mai înalt munte din această țară. Azi, loc de pelerinaj pentru credincioși.
10. Cum se numea cainele lui Hades?
Cîinele lui Hades se numea Cerber și păzea porțile de la intrarea în infern.