Michel Leboeuf și Michel Quintin au reușit să aducă la lumină noi date și concluzii cu privire la ceea ce ne influențează astăzi viețile mai mult decît am crede. Cu o analiză detaliată care acoperă nenumărate aspecte privind consumul de carne în societatea contemporană, cartea “Homo carnivorus. Impactul alimentației pe bază de carne” reprezintă, așa cum spun chiar autorii, “un mic ghid de reflecție asupra consumului nostru de carne”, o perspectivă obiectivă, bazată pe fapte concrete, studii oficiale și cifre care demonstrează, din nou, consecințele nefaste de care omenirea nu e pe deplin conștientă.
Acest ghid cuprinzător oferă astfel o trecere în revistă, de exemplu, a consumului de carne în diverse regiuni, prezentînd și obiceiuri neobișnuite, amintește de riscurile dovedite științific ale consumului de carne și include și un întreg capitol dedicat animalelor marine, ridicînd totodată întrebări importante: “Un comportament moștenit de la frații noștri, animalele?”. Nu sunt uitate nici efectele unui consum excesiv: încălzirea globală, repercursiunile asupra apei, dar sunt oferite posibilele rezolvări.
Fără îndoială, un lucru este știut, chiar dacă dovezile nu par să fie suficiente pentru a domoli acest consum exacerbat de carne, susținut îndeaproape de supraproducția alimentată de industria specifică: “În 2015, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasa mezelurile în categoria agenților cancerigeni: alimentele preparate din carne de vită și de porc erau adăugate pe lista produselor, probabil, cancerigene”.
Ceea ce reușesc autorii acestei cărți este să explice, concis și obiectiv, maniera în care a evoluat consumul de carne, pornind chiar de la strămoșii noștri și ajungînd pînă la dezechilibrul actual:
“Între 1950 și 2006, consumul mondial de carne a explodat, crescînd de peste cinci ori, în medie. Chinezii au trecut de la un consum anual mediu de 4 kg după cel de-al doilea Război Mondial la 54 kg în zilele noastre; japonezii, de la 8 la 42 kg; brazilienii, de la 28 la 79 kg. Media mondială anuală pe cap de locuitor este de aproximativ 40 kg, cu deosebiri importante (nord-americanii consumă 124 kg de carne pe an; europenii, 89 kg; indienii, 6 kg). Nu ne va uimi marea disparitate între țările bogate și țările sărace în privința acestui produs alimentar: producerea și vînzarea cărnii costă mult”. Iată, o spun cifrele, o arată și autorii, această creștere a fost semnificativă după cel de-al Doilea Război Mondial și, cu siguranță, date și mai recente ar demonstra o creștere și mai mare a datelor de mai sus. Urmărind fiecare segment în parte și dedicînd fiecărui capitol atenția cuvenită, autorii pun în lumină atît cifrele reale și exacte ale unei lumi în care carnea pare să fie un “combustibil” modern, cu condiția ca țările respective să fie bogate, și arată, totodată, efectele dezastruoase pe care acest consum inconștient și iresponsabil îl are asupra întregii planete. Misiunea lor? Să ne arate cum am putea schimba lucrurile, cum ne-am putea reduce amprenta de carbon, cum și în ce fel ar trebui să consumăm responsabil și cu o grijă reală pentru sănătatea noastră, dar și pentru mediu.
Sunt amintite, de asemenea, mecanismele clasice de accelerare a producției de carne, iar exemplul de mai jos este cît se poate de elocvent: “În decursul cîtorva decenii, s-a redus la jumătate durata de creștere a unui pui, mai ales prin recurgerea la hormoni și la ingineria genetică: astfel, între 1950 și 1980, perioada de creștere s-a diminuat de la 90 la 40 de zile, interval în care s-a estimat că puii puteau fi comercializați. S-au făcut progrese marcante și în privința greutății animalelor la tăiere: cîntăreau aproximativ 900 g în 1957 și 1,8 kg în 1978”.
Sigur că autorii cărții “Homo carnivorus. Impactul alimentației pe bază de carne” sunt conștienți de creșterea populației mondiale, însă atrag atenția că există metode “sănătoase” de a hrăni întreaga populație, fără a alimenta acele trasee periculoase și nefaste pentru planetă și, implicit, pentru locuitorii săi: “În ultimii 50 de ani, populația mondială s-a dublat și produsul intern brut (PIB) planetar a explodat, trecînd de la șapte milioane de miliarde pe an la 60 de milioane de miliarde. Această dezvoltare expansionist fără precedent a lui Homo sapiens are un impact important asupra resurselor naturale ale lumii noastre, fie că ele sunt regenerabile sau nu.”
Mai mult, autorii atrag atenția că “industria cărnii ar fi responsabilă de cel puțin 18% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră (GES)”, ceea ce reprezintă “un procent mai mare decît cel înregistrat de ansamblul sectorului de transporturi, implicînd toate mijloacele de transport (aproximativ 13%).”
Una dintre rezolvările propuse de nenumărați specialiști în conservarea ecosistemelor și în ecologie este amintită și aici: “O agricultură biologică și rațională ar putea hrăni la fel de eficace planeta ca agricultura convențională, protejînd-o mai mult: producerea mai multor legume în centrul orașelor ar reduce, de exemplu, cu 70% amprenta de carbon a cetățenilor”. Fără îndoială, o astfel de schimbare se poate face printr-o conștientizare individuală, prin schimbări mici, dar și prin politici la nivel macro, din partea organizațiilor mondiale și instituțiilor care pot reglementa, după bunul plac, acest consum exacerbat de carne, supraproducția, vînătoarea excesivă și agricultura intensivă practicată pentru a asigura hrana animalelor din crescătorii.
Acest ghid, acest îndemn la o viață mai sănătoasă se încheie amintindu-ne că ține de noi să înțelegem măsura în care suntem responsabili atît pentru propria sănătate, cît și pentru bunăstarea celor din jur și a întregii planete: “Mîncînd, trebuie, fără îndoială, să păstrăm această idee în minte și să consumăm atît cu capul, cît și cu stomacul; adică să ne gîndim la impactul comportamentelor noastre alimentare, nu doar la buna funcționare a ecosistemelor planetei – care ne fac atîtea servicii – , ci și la propria sănătate. Și, în același timp, păstrînd intactă plăcerea de a mînca, o plăcere care va fi, astfel, mai intensă”. Un gest mic în rutina noastră alimentară se poate dovedi astfel un gest salvator pentru întreaga omenire.