Luke Harding, autorul a ceea ce London Review of Books a numit "o relatare extraordinară, incitantă, terifiantă", a reușit să redea filmul fidel al celor mai importante secvențe din viața faimosului Edward Snowden. Jurnalist, scriitor și corespondent de presă în străinătate al ziarului The Guardian, Harding a fost inclusiv corespondent de război în Afganistan, Irak, Libia și Siria, fiind, vreme de 4 ani, șeful biroului de presă al The Guardian la Moscova.
Deciziile și impactul acțiunilor lui Edward Snowden vor continua multă vreme să fie puse sub lupă, analizate și reanalizate, ținute în atenția presei, a organizațiilor din întreaga lume, precum și în atenția publicului larg. Acțiuni necugetate sau dovadă de vitejie? Nepăsare sau curaj?
Prin cartea de față, "Dezvăluirile lui Snowden. Povestea neștiută a celui mai căutat om din lume" (ecranizată de Oliver Stone), Harding își exprimă argumentele în favoarea demersului inițiat de Snowden și analizează minuțios inclusiv parcursul profesional al acestuia, explicînd motivele care au stat în spatele cantității uriașe de informații secrete dezvăluite de acesta, arătînd că tehnologia modernă de spionaj nu se rezumă doar la cei care pot reprezenta un pericol, ci e folosită pentru a obține informații confidențiale de la milioane de cetățeni americani și nu numai.
Viața lui Snowden a fost dată în întregime peste cap după ce a decis să colaboreze cu The Guardian pentru ca informațiile să ajungă astfel la publicul larg. Nu a mai existat, din acel moment, o viață personală firească, iar cartea este un document excepțional care ne atrage prin maniera de a povesti a lui Harding, prin felul în care oferă o perspectivă detaliată a modului în care aceste informații au ajuns în văzul tuturor și presiunile făcute, în paralel, de cei care nu ar fi vrut ca aceste date să iasă la iveală.
Considerat "unul dintre cei mai extraordinari informatori din istorie", Snowden și-a scris, fără îndoială, propria istorie, iar cartea de față contribuie semnificativ, prin informațiile cumulate de Harding la întărirea argumentelor expuse de Snowden: "Motivele sale sunt remarcabile. Snowden s-a apucat să dezvăluie adevăratele moravuri ale Agenției Naționale de Securitate (NSA) și ale aliaților acesteia. După cum s-a dovedit pînă în prezent, el nu e interesat de avere - altminteri ar fi putut să-și vîndă documentele serviciilor de informații străine pentru o grămadă de bani. Și nu are nici genul de sentimente marxiste ce l-ar fi putut cataloga drept antiamerican. Dimpotrivă, e un adept înflăcărat al Constituției americane și, asemeni altor hackeri versați, este un fan al politicianului libertarian Ron Paul, ale cărui opinii sunt împărtășite de mulți republicani”.
Nu există, așadar, preț de nicio secundă, dezaprobarea din partea susținătorilor lui Snowden care, așa cum spune Harding, sunt mulți, inclusiv din rîndul celor care lucrează în domeniile de securitate. Este absolut fascinantă și maniera în care o echipă de la The Guardian a acționat pentru a prelucra informațiile, pentru a se asigura că sunt veritabile, pentru a se proteja de un eventual atac cibernetic: "Echipa ziarului The Guardian a instalat o celulă de criză, fiind foarte stricți în privința securității. Un gardian stătea de pază pe coridor 24 de ore pe zi din 24, verificînd ID-urile de pe o listă scurtă. Telefoanele erau interzise toate. Un șir de Blackberry-uri și smartphone-uri erau aliniate afară, pe masă, cu numele posesorilor scrise pe bilețele galbene autocolante. Ferestrele buncărului erau acoperite cu hîrtie. Computerele erau toate noi. Niciunul nu fusese niciodată conectat la internet sau la alte rețele - o precauție împotriva atacurilor cibernetice. Urmau să rămînă izolați pe parcursul cercetărilor".
De multe ori, citind cartea scrisă de Luke Harding avem impresia că suntem în mijlocul unui thriller captivant, cu spioni și agenți secreți, cu urmăriți și urmăritori sau că, în fața ochilor, ni se dezvăluie unul dintre cele mai interesante filme documentar văzute vreodată. Dincolo de stilul de a scrie, susținut de cariera sa în jurnalism, se remarcă o abordare personalizată care atrage cititorii de orice fel, indiferent de gusturile lor în literatură. Această carte va cuceri, deci, pe oricine, cu precădere datorită faptului că subiectul ar trebui să preocupe oricum oamenii, fiind vorba de încălcarea unor drepturi esențiale.
Se remarcă de mai multe ori perspectiva lui Harding și decizia acestuia de a-i face dreptate lui Snowden mărturisind în repetate rînduri, fără a-și pierde obiectivitatea, situațiile în favoarea acestuia și elaborînd un spațiu just prin care acesta să aibă practic un fel diferit de drept la replică: "Începură să se convingă că Snowden nu era un impostor. Informațiile sale puteau foarte bine să fie reale. Iar motivele pentru care a devenit un informator erau și ele convingătoare.
Activitatea sa de administrator de sistem însemna - explică el lucid, persuasiv, detașat - că dispunea de o perspectivă rară asupra capacității extraordinare de urmărire de care dispunea NSA, că putea întrezări locurile întunecate înspre care se îndrepta agenția”.
Totodată, fiecare capitol pune o cărămidă însemnată la portretul final al lui Snowden, arătînd, de fiecare dată, cu o bogăție de informații prețioase și fascinante, care au fost acțiunile acestuia, pas cu pas, la ce a trebuit să renunțe, întîlnirile în secret cu cei care i-au fost alături, provocările iscate de cei care au cerut ca Snowden să fie judecat și toate împrejurările care i-au creionat definitiv destinul.
O tușă finală îi accentuează latura de om care nu a făcut aceste lucruri din dorința de a atrage atenția asupra propriei persoane: "Temperamental, Snowden nu semăna deloc cu Assange. Era timid, alergic la camere și nu-i plăcea să se afle în centrul atenției mediatice. Nu căutase niciodată celebritatea. Lumea presei îi era complet străină. Assange era exact la polul opus. Lui îi plăcea să fie în atenția publicului. Era captivant, capabil de umor pe un ton serios, inteligent, putînd fi însă și arțăgos, trecînd la acuzații și mînie”. Harding scrie despre omul din spatele chipului judecat de media, scrie despre argumente și decizii reale, alegînd, ca într-un basm, bobul bun de cel rău, aducînd lumină în încîlceala de informații prezente în mediul online sau în alte cărți despre Snowden. Dacă vă doriți, așadar, să citiți cea mai bună carte despre Edward Snowden, aveți norocul de a o regăsi tradusă și publicată și la noi de Editura Meteor Publishing și de a vă oferi astfel plăcerea unei lecturi care o să vă fascineze și o să vă atragă prin noutățile uluitoare pe care le veți afla odată cu această carte.