Ratificarea Tratatelor de Pace de la Paris (1919-1920) in Parlamentul Romaniei intregite

Ratificarea Tratatelor de Pace de la Paris (1919-1920) in Parlamentul Romaniei intregite de Ion Calafeteanu, Gheorghe SbarnaSi mai ales, d-lor, cand realitatea vietii brute adeseori ne aduce ca sa curmam in pamantul acesta, adeseori incarcat cu lucruri care ne apasa si ne dezgusta, e bine sa ne folosim de astfel de momente solemne, pentru a ne ridica in sfere mai inalte, pentru a ne inalta in sufletul nostru si sa luam curaj, vointa si indemn nobil din pildele celor din trecut, pentru a merge si mai departe pe aceeasi carare spre vesnica marire a neamului romanesc.Cand examinam acest tratat, nu trebuie sa uitam ca izvorul adevarat al unirii neamului romanesc nu este acest tratat, izvorul adevarat al unirii neamului nostru este constiinta vie a neamului romanesc si hotararea sa suverana, iar acest tratat insemneaza numai o recunoastere internationala, intarirea in domeniul international a unei uniri si a unui stat puternic si, credem, vesnic existent, al Romaniei Mari izvorate din viata nestramutata a intregului neam.Baza unirii noastre, baza Romaniei Mari, izvorul de drept al acestei infaptuiri marete, incantatoare pentru noi, sunt hotararile luate in Bucovina, in Basarabia si in Ardeal, expresie a vointei unitare a suveranitatii colective a intreg neamului romanesc, exprimate in mod solemn in sesiunea trecuta a Camerei, cand s-au votat legile pentru unirea pentru veci a tuturor provinciilor catre Romania Muma. (Deputatul IULIU MANIU in Parlamentul Romaniei intregite, 26 august 1920)* * *Volumul istoricilor Gheorghe Sbarna si Ion Calafeteanu despre ratificarea Tratatelor rezultate din Conferinta de Pace de la Paris (1919-1920) de catre Parlamentul Romaniei (1920-1922) infatiseaza, prin narativul documentelor, optiunile diferitelor curente politice carora apartineau "Intregitorii". Acestia prezinta nu doar optimismul "botezului lumii celei noi", ci si "puncte intunecoase" in continutul Tratatelor care au incheiat Primul Razboi Mondial. Cei doi autori demonstreaza ca, pentru cetatenii Romaniei, procesul politic al ratificarii Tratatelor de pace postbelice a insemnat, cum o spunea si Iuliu Maniu, o reafirmare a vointei romanilor si a suveranitatii lor nationale, asa cum aceasta a fost exprimata si in Rezolutiile de la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia, in 1918. Din vocile Generatiei Marii Uniri se poate auzi nu doar freamatul trecutului, ci si cautarile drumurilor viitoare! (VASILE PUSCAS)