Jurnalista Anna Politkovskaia și misiunea în slujba adevărului: despre cartea Rusia lui Putin, reeditată la Meteor Press
06 April 2022 in RecenziiJurnalista Anna Politkovskaia și misiunea în slujba adevărului: despre cartea Rusia lui Putin, reeditată la Meteor Press
Munca uriașă depusă de faimoasa jurnalistă Anna Politkovskaia se regăsește și în cartea Rusia lui Putin, tradusă și publicată la Editura METEOR PRESS (2014, 2022). Cu merite recunoscute pe plan internațional și premii pe măsură, jurnalista și-a riscat propria viață alegând să documenteze regimul politic de la Kremlin și societatea rusă totodată.
O analiză temeinică a fost făcută asupra războaielor cecene, iar dovezile, mărturiile, explicațiile și concluziile sale cuprinse în cartea de față vor rămâne în slujba unui adevăr nepieritor, dar și în amintirea autoarei.
Munca sârguincioasă a lui Politkovsaia a avut în centrul său prezentarea obiectivă a liderului rus și transparentizarea politicii de dincolo dintre vălul dintre Occident și fosta țară sovietică. Astfel, capitol după capitol, aduce în prim-plan felul în care rolul ființei umane este anihilat odată ce intră în armată, rotițele ascunse ale mecanismului judiciar, corupția de la nivelul mai multor domenii din țară, precum și recuperarea poveștilor despre soldații uitați pe front și a masacrului de la Nord-Ost. Un exemplu în acest sens îl reprezintă doar unul dintre cazurile din timpul celui de-al Doilea Război Cecen, așa cum amintește în carte Anna Politkovskaia:
"Pavel Levurda a fost părăsit pe câmpul de luptă. Supraviețuitorii au uitat că trupul lui zăcea acolo. Au uitat că avea o familie care îl aștepta probabil să se întoarcă. Pur și simplu nu s-au mai gândit la aceia care muriseră pentru a le salva lor viața.
Ce s-a întâmplat cu Pavel Levurda după moartea sa este tipic pentru armata noastră. Episodul deosebit de neplăcut îi dezvăluie concepția. Pentru armată, ființa omenească nu reprezintă nimic. Nimeni nu ține evidența trupelor. Nu există niciun sentiment de responsabilitate față de familiile membrilor ei”.
Documentarea sa și recuperarea adevărului din fragmente disparate ale războiului sunt piese fundamentale și esențiale pe care le adaugă istoriei veritabile.
Privește cu obiectivitatea unui jurnalist onest, demontează, analizează, dezvăluie ceea ce alții și-ar dori să fie lăsat în urmă și aduce o aspră critică Rusiei din prezent, alegând de multe ori cuvinte aproape premonitorii dacă privim la ceea ce se întâmplă azi atât de aproape de noi. O analiză temeinică veți regăsi în carte privind măsura în care justiția socială a suferit mutații profunde:
"Pentru a putea înțelege ce se petrece în Rusia de astăzi, avem nevoie să fim conștienți nu numai de faptul că a reînviat psihiatria politică, cu diagnostice puse la ordin, dar și de modul în care funcționează aceasta.
Aproape în toate dosarele lui Pecernilova, de la Gorbanevskaia și Ghinzburg până la Budanov, găsim laitmotivul înfăptuirii justiției sociale. Astăzi, aceste cuvinte sunt folosite totuși într-un context cu totul diferit. În perioada sovietică, Pecernikova considera căutarea justiției sociale ca un simptom de boală psihică periculoasă pentru societate. Astăzi, ea consideră că un omor violent este justificat prin încercarea înfăptuirii justiției sociale de către ucigaș”.
Fiecare pagină pe care o scrie înseamnă, pentru Anna Politkovskaia, îndeplinirea unei misiuni mai presus decât propria viață, aducerea la lumină a ceea ce crede că va putea fi îndepărtat în cele din urmă, extirpat din societate.
Adevărul e misiunea sa de preț, cea pe care a îmbrățișat-o de-a lungul vieții, dovedind, din nou și din nou, un curaj fără opreliști.
În inima sa, Rusia este patria pe care dorește să o salveze, să o lase moștenire unor generații care să aibă parte de un viitor sub steagul libertății:
"Nu se poate să stăm liniștiți și să urmărim cum deasupra Rusiei coboară o nouă politică, pentru alte câteva decenii. Le dorim din toată inima libertate copiilor și nepoților noștri, de aceea tânjim după un dezgheț în viitorul apropiat, dar noi și numai noi putem schimba climatul politic în Rusia".
Cartea de față trebuie citită în onoarea celei care a fost și va rămâne Anna Politkovskaia, jurnalista care a fost găsită moartă pe 7 octombrie 2006 în liftul blocului unde locuia, fiind împușcată în cap și în piept cu un pistol Makarov.
Cartea este, de asemenea, un exemplu de documentare temeinică, de analiză strălucită și de muncă jurnalistică de calitate, iar traducerea unui asemenea document istoric la noi nu poate fi însoțit decât de apreciere și îndemn la lectură.
Despre autor
Anna Politkovskaia a fost o scriitoare și jurnalistă din Rusia, militantă pentru respectarea drepturilor omului, cunoscută pentru poziția ei critică față de politica de la Krmlin. Finalul ei a fost unul tragic; la data de 7 octombrie 2006 a fost găsită moartă, chiar când Vladimir Putin sărbătorea împlinirea vârstei de 54 de ani. Poliția a găsit, la locul crimei, un pistol Makarov și patru gloanțe lângă cadavrul jurnalistei. Nu s-a aflat niciodată cine ar fi ordonat uciderea jurnalistei, dar crima ar fi fost comisă de un ucigaș plătit.
Anna Politkovskaia s-a născut în 1958 la New York, fiica unui cuplu de diplomaţi sovietici din Ucraina. A studiat jurnalismul la Moscova, a scris pentru diverse publicaţii și a fost, în anii '90, reporter al prestigiosului ziar "Novaia Gazeta", foarte cunoscut la nivel național. Subiectul central de care s-a ocupat a fost războiul din republica separatistă Cecenia.
În 2001 avea să se refugieze pentru mai multe luni în Austria după ce primise amenințări cu moartea. Anna Politkovskaia fusese informată că un ofițer de poliție, pe care îl acuzase de comiterea unor atrocități contra civililor în Cecenia, dorea să se răzbune.
Ofițerul de poliție, pe numele său Serghei Lapin, a fost pus sub acuzare în anul 2002, cercetările au fost abandonate anul următor, dar au fost reluate în 2005.
Serghei Lapin avea să fie condamnat la 11 ani de închisoare în acest dosar.
În 2004, lui Politkovskaya i-a fost acceptată cererea de interviu pe care a formulat-o către Ramzan Kadîrov, pe atunci prim-ministru al Ceceniei. Jurnalista a mers chiar în teritoriul acestuia, în satul lui natal, Țentotoi. Șapte ore a fost nevoită să aștepte acolo apariția lui Kadîrov, un politician care nu a ezitat o clipă în a transmite că „nu este o idee bună să fii unul dintre rivalii mei. Nu e sănătos”.
Interviul este unul aproape incredibil cu asistenții lui Kadîrov care au întrerupt totul și au început să o amenințe cu moartea. „Cineva ar fi trebuit să te împuște înapoi la Moscova, chiar pe stradă, așa cum fac în Moscova ta”. Ramzan a continuat și el să repete bezmetic: „Ești un inamic. Meriți să fii împușcată”.
În cele din urmă i s-a solicitat să plece. „Urc în mașină și mă gândesc că undeva, de-a lungul traseului, în întuneric, cu punctele de trecere amplasate peste tot, urmează în mod evident să fiu ucisă”, avea să noteze Anna Politkovskaia despre întâlnirea cu liderul cecen, un lider pe care Vladimir Putin îl susținea puternic.
Înrucât devenise tot mai ”periculoasă” pentru conducerea de la Kremlin, amenințările cecenilor au căpătat contur pe 7 octombrie 2006. Înainte de acest moment, ziarista fusese arestată deja de câteva ori, otrăvită, reţinută de autorităţi și ameninţată cu moartea.
Cu un cinism înfiorător, Putin avea să declare după moartea ei că „jurnaliștii ar trebui să știe, în orice caz, experții înțeleg foarte bine, că influența ei asupra vieții politice din Rusia a fost extrem de nesemnificativă”.
Politkovskaia l-a acuzat pe Putin că a distrus democrația în Rusia, că „cei care-l critică riscă să fie împușcați, otrăviți sau judecați”. Ea a scris despre brutalitatea războiului purtat de Rusia în Cecenia, despre abuzurile trupelor rusești și ale liderului cecen sprijinit de Kremlin, Ramzan Kadîrov.
„Visul meu este ca el să stea pe banca acuzaților și să aibă loc cel mai dur proces, cu enumerarea și investigarea tuturor crimelor pe care le-a comis”.
Carti scrise de autoarea Anna Politkovskaia disponibile in libraria online Librarul.ro