Gata de luptă" de Ollie Ollerton: un manual captivant despre cum să-ţi salvezi viaţa
11 June 2021 in RecenziiEditura Meteor Publishing vine cu o surpriză de proporţii în segmentul cărţilor autobiografice, publicând povestea captivantă a lui Ollie Ollerton, un erou din zilele noastre, care a avut de înfruntat nu doar propriile temeri şi slăbiciuni, ci şi inamici reali pe câmpul de luptă.
“Gata de luptă”, povestea lui Ollie Ollerton, se înscrie în rândul cărţilor care inspiră prin experienţele reale, pline de entuziasm, dar şi de suişuri şi coborâşuri ale celui care a ştiut să le străbată, în cele din urmă, pe toate.
Dacă vă întrebaţi cum aţi putea schimba ceva în bine în propriile vieţi sau unde anume, mai exact, se află luminiţa de la capătul tunelului, cartea “Gata de luptă” e un manual onest despre cum să-ţi salvezi viaţa, cum să o transformaţi astfel încât să (re)găsiţi echilibrul şi bunăstarea emoţională.
Compania înfiinţată de el, al cărei obiectiv e să îi ajute pe ceilalţi, are în centrul său şi conceptul de “punct de întrerupere”, un prag de dinaintea schimbării, un moment în timp în care mentalitatea noastră se redresează, se reorganizează. Suntem, o spune şi Ollie Ollerton, ceea ce gândim, ceea ce alegem să fim din nou şi din nou: "Punctul de întrerupere (the break point - n.r. reprezintă schimbarea felului în care gândim ca oameni. Este momentul când decidem că nimic nu va sta între noi şi obiectivele noastre şi când suntem pregătiţi să acceptăm inconfortul pe termen scurt în schimbul câştigului pe termen lung”.
Cu întâmplări şi lecţii de viaţă din timpul în care făcea parte din Forţele Speciale britanice, cu mărturisiri oneste despre lupta sa cu alcoolul, relaţiile eşuate, cu exerciţii practice desprinse din propria sa metodă prin care a reuşit să-şi reconstruiască viaţa şi să aibă o afacere solidă şi de succes, Ollie e un om ca noi toţi şi care devine un model tocmai prin sinceritatea lui, prin curajul de a se arăta aşa cum este şi de a ne inspira, cu o forţă neasemuită, să credem că putem să depăşim ceea ce ne ţine în prezent pe loc. Portretul pe care şi-l face e mărturia acestei sincerităţi care zdruncină şi farmecă în egală măsură: "Am fost delincvent, soldat, membru al Forţelor Speciale şi, pe rând, alcoolic şi dependent de adrenalină, război şi substanţe toxice. Momentele mele de vârf au fost adesea umbrite de nemulţumire. Coborâşurile mele? Să spunem doar că aş putea scrie un manual despre cum să-ţi salvezi viaţa”. Şi tot el va recunoaşte, cu aceeaşi sinceritate şarmantă: “Într-o viaţă petrecută pe marginea abisului morţii, fie anesteziat după golirea unei sticle, fie privind în gura unei ţevi de armă, fusesem arhitectul succesului meu şi în acelaşi timp propriul meu demolator”.
Metoda sa se bazează pe mai multe etape concise, descrise în detaliu în cartea sa care ajută semnificativ la îndeplinirea obiectivelor de orice natură, însă cei patru piloni ai transformării sunt aceştia: “Chemarea schimbării - momentul în care hotărâm să facem ceva diferit”, “Bariere în calea schimbării - obstacole probabile care ne vor bloca drumul”, “Modul de schimbare - tehnicile pe care le-am folosit pentru a mă scoate din puţul acela şi a începe să trăiesc viaţa pe care mi-o doream” şi “Susţinerea schimbării - cum putem menţine pozitivismul pe linia de plutire astfel încât să devină o parte solidă, stabilă a fiinţei noastre".
Însă nimic nu e teorie fără sare şi piper aici, căci totul e plin de curaj, de asumare, de onestitate, astfel că “Gata de luptă” e o lectură pe care nu o putem abandona odată ce am început să citim cartea. Personalitatea lui Ollie Ollerton cucereşte prin experienţa sa de viaţă, prin felul în care ştie să spună sau, mai bine zis, să scrie despre cine este cu adevărat, despre cum vede viaţa în prezent şi despre toate lecţiile sale preţioase de viaţă pe care nu se sfieşte să le împărtăşească şi cititorilor.
Îndemnurile sale către a ne îmbrăţişa propriile vieţi amintesc, în unele momente, de îndemnurile de pe câmpul de luptă, de acele îmbărbătări de care au avut cu toţii nevoie în momentele cruciale, când propria viaţă le era în pericol. Iar răsfrângerea acestor experienţe, alături de cele care au urmat odată cu ieşirea din aria militară se transformă într-o dedicaţie închinată clipei prezente pe care avem datoria să o folosim înspre binele nostru şi al celorlalţi: "Gata de Luptă este un strigăt de război împotriva tărăgănării. Cartea vă arată cum să preluaţi controlul, să creaţi noi obiceiuri pozitive, să vă identificaţi scopul şi să stabiliţi obiective cu sens; cum să vă construiţi tăria interioară, să vă schimbaţi viaţa în bine în mod deliberat, să vă ridicaţi şi să vă reveniţi atunci când lucrurile merg prost şi să eliminaţi aiurelile inutile care vă împovărează - indiferent dacă sunt datorii sau convingeri negative despre sine care s-au dezvoltat exagerat”.
Tonul acestei lecturi este prietenos şi plin de bunăvoinţă. Autorul acestor scrieri pare să-şi înţeleagă cititorul, fără a-l cunoaşte. Ştie că avem tot felul de temeri, de obiective, dorinţe şi speranţe. Că citind toate lecţiile pe care le-a deprins de-a lungul vieţii sale vom împrumuta şi noi, mai ales datorită talentului său de povestitor, o parte din curajul său, o fracţiune din atitudinea sa: "Dacă nu înfruntăm ceea ce ne trage în jos şi nu începem să examinăm individual fiecare problemă, ne alegem doar cu un cocteil mental de negativitate şi distrugere”. Nimic nu e forţat, împins în această autobiografie plină de forţă, onestitate şi uman. Suntem ghidaţi, purtaţi sau ţinuţi de mână de-a lungul vieţii sale şi ajungem să-l înţelegem, să-l admirăm, să găsim în el un prieten-model. Iar acest prieten de nădejde, în care ne punem acum speranţele, e acelaşi care ne spune că “viaţa noastră poate fi atât de măruntă sau atât de glorioasă pe cât îi îngăduim, dar numai dacă suntem dirijorul, arhitectul şi căpitanul."
Sfaturile sale pot fi aplicate oricând, bunăvoinţa sa e fără margini şi mărturisirile sale sunt transparente, vin din propriul său fond sufletesc: "Ca să devenim Gata de Luptă, trebuie să fim adaptabili şi flexibili, pentru a aborda situaţiile cu care suntem confruntaţi şi pentru a profita de oportunităţi, iar asta înseamnă să îmbrăţişăm schimbarea". Nimic imposibil, doar că uneori e nevoie să auzim acelaşi mesaj în maniera potrivită care ne va ajuta să ne schimbăm cu adevărat.
Totul e pus pe tavă în această carte, egoul e pus la zid, fiind adesea inamicul dorinţelor noastre. Cu o precizie de chirurg, Ollie îşi cunoaşte defectele, dar şi calităţile, iar secretele sale, pe care ni le dezvăluie, devin paşi siguri pentru o viaţă mai bună: "Subconştientul ne ajută să ne atingem obiectivele şi, deşi poate credeţi că instruirea lui este la fel de dificilă ca prinderea unui cal sălbatic în beznă totală, ea este mai realizabilă decât v-aţi închipui”. Să îmbrăţişăm, aşadar, schimbarea, să nu ne temem de nou şi să ne bazăm pe forţa interioară. Să nu dezamăgim, cu alte cuvinte, acest nou prieten pe care veţi ajunge să-l admiraţi încă de la primele pagini